Chişinău, 19 februarie. (INFOTAG). Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM) a decis să participe la alegerile locale anticipate din 7 aprilie оn mod individual. Oazu Nantoi, liderul PSDM, a menţionat marţi, оn cadrul unei conferinţe de presă organizate оn incinta agenţiei INFOTAG, că conducerea formaţiunii a adoptat o asemenea decizie deoarece "majoritatea partidelor politice atоt parlamentare, cоt şi extraparlamentare, s-au compromis deja şi nu mai pot spera la susţinere din partea alegătorilor". Potrivit spuselor sale, această decizie a formaţiunii a fost salutată de mai multe persoane din teritorii. "Sediul PSDM este asaltat de sunete de telefoane din diferite localităţi. După ce au aflat despre decizia noastră de a participa la alegeri оn mod separat, tot mai mulţi oameni doresc să candideze din partea PSDM", a declarat el. Iurie Filip, vicepreşedinte al PSDM, a spus că social-democraţii au refuzat să participe la aceste alegeri оn cadrul blocului electoral "Serafim Urecheanu", deoarece acesta оşi pune drept scop doar să cоştige cоt mai multe voturi la 7 aprilie, dar nu oferă nici o perspectivă pentru viitor. Оn opinia sa, "politica оn Republica Moldova nu trebuie să se termine cu alegerea primarului general al municipiului Chişinău". Organizatorii conferinţei de presă au comunicat că vor pune accentul оn campania electorală pe politica proeuropeană promovată de PSDM. Ei s-au arătat convinşi că "electoratul, fiind pus оn faţa bolşevismului comunist şi al bolşevismului frontist, va alege democraţia, onestitatea şi demnitatea". Liderii PSDM susţin că pentru formaţiunea lor un succes va fi dacă va cоştiga оn alegerile locale 4-5 procente din voturile alegătorilor. Ei au declarat că, deocamdată, este greu de spus cоt vor acumula celelalte formaţiuni, deoarece mult depinde "de comportamentul pe care-l vor avea acestea оn campania electorală".

Chiєinгu, 19 februarie. (INFOTAG). Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM) considerг cг statul Republica Moldova trebuie sг aibг propria istorie. Liderii formaюiunii au declarat marюi, оn cadrul unei conferinюe de presг susюinute la agenюia INFOTAG, cг, de vreme ce existг statul, el nu poate sг nu aibг o istorie. Оn acelaєi timp, PSDM considerг cг "Istoria Moldovei" nu trebuie scrisг de comuniєti, ci din contra, "trebuie sг fie folositг ca instrument de luptг оmpotriva comuniєtilor". "Istoria Moldovei" ar trebui sг includг єi foametea єi deportгrile organizate de regimul comunist al Uniunii Sovietice оn Republica Moldova. Lumea trebuie sг cunoascг aceste adevгruri, dar mг оndoiesc cг evenimentele respective vor fi incluse оn manualele care se elaboreazг оn prezent la comanda partidului de guvernгmоnt", a declarat Iurie Filip, vicepreєedinte al PSDM. El s-a arгtat convins de faptul cг decizia conducerii republicii de a introduce obiectul "Istoria Moldovei" оn єcoli оncepоnd cu 1 septembrie 2002 este doar o acюiune politicг. "Un argument оn acest sens оl constituie єi faptul cг comuniєtii au adoptat decizia respectivг anume acum, оn campania electoralг, dar nu оnainte sau dupг desfгєurarea acesteia. Situaюia creatг convine єi Partidului Popular Creєtin Democrat (PPCD), care se foloseєte de moment pentru a-єi ridica ratingul. Nu exclud cг ceea ce se оntоmplг este rezultatul unei оnюelegeri dintre comuniєti єi PPCD", a menюionat vicepreєedintele PSDM. Оn opinia sa, dacг extremele politice din Republica Moldova se vor ajuta reciproc єi оn continuare, nu este exclusг situaюia cоnd comuniєtii ar putea cоєtiga оn alegerile locale 60 procente din voturile alegгtorilor, iar PPCD - 15-16 procente. "Un astfel de scenariu convine ambelor formaюiuni: comuniєtii vor acapara puterea єi la nivel local, iar PPCD va putea pretinde cг este al doilea partid dupг оnsemnгtate din Republica Moldova", a menюionat Iurie Filip.

Chiєinгu, 30 ianuarie. (INFOTAG). Lilia Snegureac, directorul Centrului de Informare al Consiliului Europei din Chiєinгu, considerг cг relaюiile dintre CE єi Republica Moldova vor depinde de faptul cоt de diplomaюi vor fi conducгtorii republicii єi cоt de creduli vor fi cei de la Consiliul Europei, precum єi de rezultatele monitorizгrii югrii. Un raport оn acest sens va fi prezentat оn luna aprilie, la sesiunea Adunгrii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Lilia Snegureac a afirmat, оntr-o conferinюг de presг susюinutг miercuri la agenюia INFOTAG, cг consecinюele examinгrii raportului experюilor de la CE despre monitorizarea Moldovei s-ar putea resimюi neоntоrziat, dar ar putea єi sг nu se resimtг foarte mult timp. Peste trei luni de la prezentarea raportului, Guvernul Moldovei este obligat sг dea un rгspuns privind lichidarea оncгlcгrilor scoase la ivealг. „Оn cazul оn care statul va refuza sг se conformeze, Comitetul de Miniєtri ar putea sг lipseascг Republica Moldova de dreptul de vot la APCE sau sг iniюieze procesul de excludere din Consiliul Europei”, a afirmat Snegureac. Dоnsa a menюionat cг experюii de la CE, care se aflг оn prezent оn Moldova єi pregгtesc raportul asupra monitorizгrii, pentru a obюine informaюii, au apelat la structuri de stat, la organizaюii neguvernamentale єi la primгrii. Programul оntrevederilor experюilor a fost convenit cu MAE. Pоnг vor prezenta rapoartele la APCE, experюii trebuie sг pгstreze confidenюialitatea оn privinюa lor. Rгspunzоnd оntrebгrilor ziariєtilor, directorul Centrului de Informare al Consiliului Europei din Chiєinгu a afirmat cг Republica Moldova are puюine єanse sг rгmоnг оn continuare membru al Congresului Consiliului Europei pentru Puterile Locale єi Regionale (COLRE) dupг revenirea la vechea organizare administrativ-teritorialг. „Monitorizarea reprezentanюilor COLRE completeazг monitorizarea generalг a Comitetului de Miniєtri, aceasta luоndu-se оn considerare la adoptarea unei hotгrоri de cгtre APCE”, a afirmat Lilia Snegureac.

Societatea cultural-єtiinюificг „Istoria Moldovei” pledeazг pentru studierea istoriei Moldovei оn toate instituюiile de оnvгюгmоnt din republicг. Acest lucru l-a declarat Valentin Beniuc, preєedintele societгюii respective, оntr-o conferinюг de presг susюinutг miercuri la agenюia INFOTAG. El a comunicat cг societatea оn cauzг a fost оnregistratг la sfоrєitul anului trecut єi оi оntruneєte pe istoricii care оmpгrtгєesc acest scop. „Republica Moldova este unicul stat din Europa оn care nu se оnvaюг istoria югrii. Noi considerгm acest lucru anormal. „Istoria romвnilor”, care este studiatг astгzi оn єcoli, nu poate substitui „Istoria Moldovei”. Nu trebuie sг se confunde istoria popoarelor cu istoria югrii. Fiecare neam are istoria sa, dar reprezentanюii tuturor neamurilor ar trebui sг оnveюe istoria югrii оn care locuiesc”, a menюionat Beniuc. El a respins categoric afirmaюiile oponenюilor din Asociaюia istoricilor, prezenюi оn salг, care susюin cг „Istoria Moldovei” nu poate fi un obiect de studiu separat. „Оnsгєi apariюia oricгrui stat deja constituie un eveniment istoric. Nu poate exista un stat fгrг istorie. Fiecare regiune, fiecare sat are istoria sa єi aceasta poate fi оnvгюatг оn regiunea respectivг. Cu atоt mai mult dacг este vorba de o юarг оntreagг”, a menюionat Alexandru Buruianг, doctor оn istorie. Rгspunzоnd unor оntrebгri ale ziariєtilor, preєedintele noii organizaюii obєteєti a respins categoric ipoteza cг aceasta ar urmгri anumite interese politice єi ar face pe plac Partidului Comuniєtilor, care єi-a anunюat intenюia de a introduce „Istoria Moldovei” ca obiect obligatoriu оn locul „Istoriei romвnilor”. „Eu nu cred cг „Istoria Moldovei” constituie o parte componentг a ideologiei comuniste. Noi nu reprezentгm interesele vreunui partid politic єi nu avem interese politice. Dar noi dorim ca tоnгra generaюie sг оnveюe istoria югrii. Necunoscоnd istoria єi valorile istorice, cetгюenii югrii nu pot aprecia єi apгra aceste valori”, a menюionat Beniuc. El a menюionat cг constituirea societгюii оn cauzг nu este nicicum legatг de procesele politice care se desfгєoarг, inclusiv dezbaterile pe tema limbii. Potrivit preєedintelui societгюii, intenюia de a оnfiinюa o astfel de societate a apгrut de multг vreme, dar organizatorii nu au putut sг o оnregistreze pe timpul fostelor autoritгюi. Valentin Dergaciov, doctor оn istorie, a reamintit cг prima lozincг a Miєcгrii de eliberare naюionalг din Moldova de la sfоrєitul anilor 80 era lozinca «Unire, moldoveni!». El єi-a exprimat regretul cг mulюi adepюi ai acestei lozinci s-au dezis de ea єi au оnceput sг se considere romвni. Оn opinia sa, aceastг situaюie nu contribuie nicidecum la consolidarea statalitгюii Republicii Moldova.

detaliat