Reportaje

24.01.2002 SOCIETATEA „ISTORIA MOLDOVEI” PLEDEAZГ PENTRU STUDIEREA ISTORIEI MOLDOVEI ОN INSTITUЮIILE DE ОNVГЮГMОNT DIN REPUBLICГ...

Societatea cultural-єtiinюificг „Istoria Moldovei” pledeazг pentru studierea istoriei Moldovei оn toate instituюiile de оnvгюгmоnt din republicг. Acest lucru l-a declarat Valentin Beniuc, preєedintele societгюii respective, оntr-o conferinюг de presг susюinutг miercuri la agenюia INFOTAG. El a comunicat cг societatea оn cauzг a fost оnregistratг la sfоrєitul anului trecut єi оi оntruneєte pe istoricii care оmpгrtгєesc acest scop. „Republica Moldova este unicul stat din Europa оn care nu se оnvaюг istoria югrii. Noi considerгm acest lucru anormal. „Istoria romвnilor”, care este studiatг astгzi оn єcoli, nu poate substitui „Istoria Moldovei”. Nu trebuie sг se confunde istoria popoarelor cu istoria югrii. Fiecare neam are istoria sa, dar reprezentanюii tuturor neamurilor ar trebui sг оnveюe istoria югrii оn care locuiesc”, a menюionat Beniuc. El a respins categoric afirmaюiile oponenюilor din Asociaюia istoricilor, prezenюi оn salг, care susюin cг „Istoria Moldovei” nu poate fi un obiect de studiu separat. „Оnsгєi apariюia oricгrui stat deja constituie un eveniment istoric. Nu poate exista un stat fгrг istorie. Fiecare regiune, fiecare sat are istoria sa єi aceasta poate fi оnvгюatг оn regiunea respectivг. Cu atоt mai mult dacг este vorba de o юarг оntreagг”, a menюionat Alexandru Buruianг, doctor оn istorie. Rгspunzоnd unor оntrebгri ale ziariєtilor, preєedintele noii organizaюii obєteєti a respins categoric ipoteza cг aceasta ar urmгri anumite interese politice єi ar face pe plac Partidului Comuniєtilor, care єi-a anunюat intenюia de a introduce „Istoria Moldovei” ca obiect obligatoriu оn locul „Istoriei romвnilor”. „Eu nu cred cг „Istoria Moldovei” constituie o parte componentг a ideologiei comuniste. Noi nu reprezentгm interesele vreunui partid politic єi nu avem interese politice. Dar noi dorim ca tоnгra generaюie sг оnveюe istoria югrii. Necunoscоnd istoria єi valorile istorice, cetгюenii югrii nu pot aprecia єi apгra aceste valori”, a menюionat Beniuc. El a menюionat cг constituirea societгюii оn cauzг nu este nicicum legatг de procesele politice care se desfгєoarг, inclusiv dezbaterile pe tema limbii. Potrivit preєedintelui societгюii, intenюia de a оnfiinюa o astfel de societate a apгrut de multг vreme, dar organizatorii nu au putut sг o оnregistreze pe timpul fostelor autoritгюi. Valentin Dergaciov, doctor оn istorie, a reamintit cг prima lozincг a Miєcгrii de eliberare naюionalг din Moldova de la sfоrєitul anilor 80 era lozinca «Unire, moldoveni!». El єi-a exprimat regretul cг mulюi adepюi ai acestei lozinci s-au dezis de ea єi au оnceput sг se considere romвni. Оn opinia sa, aceastг situaюie nu contribuie nicidecum la consolidarea statalitгюii Republicii Moldova.

03.12.2003 PE BAZA SOCIETĂŢII „COVOARE UNGHENI” A FOST ÎNFIINŢATĂ O ÎNTREPRINDERE MIXTĂ MOLDO-BELGIANĂ (CONFERINŢĂ DE PRESĂ LA „INFOTAG”)

03.12.2003 PE BAZA SOCIETĂŢII „COVOARE UNGHENI” A FOST ÎNFIINŢATĂ O ÎNTREPRINDERE MIXTĂ MOLDO-BELGIANĂ  (CONFERINŢĂ DE PRESĂ LA „INFOTAG”)

detaliat